Testarea negativă în testarea software este o tehnică care verifică modul în care aplicația dumneavoastră reacționează la comportamente neașteptate sau la date invalide. Acest tip de testare poate ajuta echipele de asigurare a calității să îmbunătățească robustețea și stabilitatea software-ului lor, prin depistarea excepțiilor care cauzează blocări, blocări sau alte rezultate nedorite.

În acest articol, vom explora ce este testarea negativă a software-ului, de ce este importantă și câteva dintre diferitele abordări, tehnici și instrumente pe care le puteți utiliza pentru această tehnică.

 

Ce este testarea negativă a software-ului?

Testarea negativă este o tehnică de testare a software-ului care alimentează în mod intenționat un sistem cu intrări invalide sau date neașteptate pentru a vedea cum gestionează aceste scenarii. Cunoscută și sub numele de testarea eșecurilor sau testarea căilor de eroare, această abordare simulează o gamă variată de scenarii din lumea reală pe care le va întâlni aplicația dumneavoastră, cum ar fi introducerea de către utilizatori a unor date sau caractere invalide sau utilizarea anumitor funcționalități în moduri pe care nu le-ați intenționat niciodată.

Majoritatea tipurilor de testare utilizează date valide pentru a testa o aplicație. Cu toate acestea, testarea negativă are o abordare diferită, testând în jurul marginilor și dincolo de intrările tipice și observând modul în care aplicația gestionează excepțiile.

Este important să testați dacă aplicația dumneavoastră funcționează așa cum a fost concepută. Dar, pe de altă parte, este vital să înțelegem ce se întâmplă atunci când utilizatorii nu respectă cerințele, în special dacă aceste utilizări neintenționate provoacă blocări, înghețări sau alte defecte.

 

Diferența dintre testarea pozitivă și cea negativă

testarea în testarea software

După cum am subliniat mai sus, testarea negativă utilizează date neașteptate sau invalide pentru a verifica comportamentul unui sistem. În schimb, testarea pozitivă utilizează date așteptate sau valide pentru a verifica dacă sistemul funcționează așa cum se așteaptă.

Cu alte cuvinte:

• Testarea pozitivă vă ajută să înțelegeți dacă aplicația dumneavoastră funcționează așa cum a fost planificată.
• Testarea negativă determină dacă aplicația dvs. poate gestiona evenimente neașteptate

Atât testarea pozitivă, cât și testarea negativă în testarea software sunt necesare dacă doriți să vă testați riguros aplicația.

 

De ce este vitală testarea negativă a software-ului?

Atunci când dezvoltatorii construiesc un software, au o idee clară despre modul în care se așteaptă ca utilizatorul să îl folosească. Cu toate acestea, utilizatorii nu respectă întotdeauna regulile. Destul de des, aceștia vor încerca să dea clic pe butoane care nu există, să introducă litere în câmpuri numerice sau să încerce să introducă date la care nu vă așteptați.

Testarea negativă are ca scop să ia în considerare aceste cazuri limită care nu pot fi descoperite prin tehnici de testare pozitivă, cum ar fi
unitatea
,
sistem
sau
teste de integrare
. Este nevoie de o gândire neconvențională pentru a veni cu „mingi curbe” pe care să le arunci în sistem. Cu toate acestea, rezultatul net este o aplicație mai stabilă și mai robustă.

 

Care este scopul testării negative

în testarea software?

Testarea negativă are obiective similare cu cele ale altor tipuri de testare software. Și anume, pentru a descoperi bug-uri, defecte și vulnerabilități într-o aplicație. Cu toate acestea, ea joacă un rol special în descoperirea defectelor care nu pot fi descoperite prin utilizarea de date valide. Iată câteva dintre motivele pentru a adopta o abordare negativă a testării.

 

1. Expunerea defectelor

Scopul central al testării negative în testarea software este de a descoperi defectele care rezultă din date invalide sau intrări neașteptate. Aceasta le permite testerilor să adopte o abordare mai proactivă în ceea ce privește detectarea erorilor și să se asigure că software-ul corespunde așteptărilor.

 

2. Securitate

Intrările neașteptate sau datele nevalabile pot expune vulnerabilitățile de securitate. Testarea și rezolvarea acestor cazuri limită duce la o aplicație mai sigură și mai robustă, reducând posibilitatea atacurilor rău intenționate, a defectelor de injecție sau a tentativelor de acces neautorizat.

 

3. Gestionarea erorilor

Testarea negativă este utilă pentru validarea gestionării erorilor. Nu este vorba doar de asigurarea faptului că sistemul rămâne stabil după ce întâlnește intrări sau date neașteptate, ci și de modul în care răspunde la aceste evenimente, cum ar fi producerea de mesaje de eroare pentru a se asigura că utilizatorul final știe că datele nu sunt valide.

 

4. Îmbunătățirea acoperirii testelor

Testele pozitive și negative în testarea software sunt extrem de complementare. Ambele acoperă diferite elemente de introducere a datelor, ceea ce înseamnă că testarea dumneavoastră este mai cuprinzătoare.

 

5. O mai bună experiență a utilizatorului

Testarea negativă ajută la descoperirea sursei mesajelor de eroare, a blocajelor și a altor comportamente neașteptate care pot avea un impact negativ asupra experienței utilizatorului.

 

Diferența dintre pozitiv și negativ

testarea în ingineria software

După cum am menționat mai sus, testarea negativă trimite date neașteptate sau invalide pentru a verifica comportamentul unui sistem. Testarea pozitivă, pe de altă parte, trimite date așteptate sau valide pentru a verifica dacă sistemul funcționează conform așteptărilor.

Diferența dintre testarea pozitivă și cea negativă include:

 

1. Obiective:

Testarea pozitivă verifică dacă software-ul funcționează așa cum este prevăzut; testarea negativă urmărește să înțeleagă ce se întâmplă în scenarii neintenționate.

 

2. Date:

Testarea pozitivă utilizează date valide, iar testarea negativă utilizează date de intrare nevalabile, valori extreme și formate neașteptate.

 

3. Focus:

Testarea pozitivă se concentrează asupra scenariilor de succes, în timp ce testarea negativă se concentrează mai mult asupra scenariilor nereușite.

 

Diferite tipuri de teste negative

Testarea negativă este un concept care acoperă mai multe abordări diferite pentru validarea calității și integrității unei aplicații. Iată șapte tipuri de teste negative pe care trebuie să le cunoașteți.

 

#1. Testarea valorii limită

Testarea valorilor limită urmărește să testeze software-ul cu intrări care se află la limitele sau marginile intervalului de intrare. Acesta testează atât valorile maxime și minime așteptate, cât și cele care depășesc aceste intrări.

Exemplu: Un câmp de introducere acceptă numere între 1-9. Un test al valorii limită va introduce atât 1 cât și 9, dar va testa și 0 și 10.

 

#2. Testarea valorii de intrare

Testarea valorii de intrare determină modul în care sistemul va răspunde la intrări neașteptate sau invalide. Unele dintre intrările pe care le va testa includ:

• Tipuri de date incorecte
• Valori în afara intervalului
• Caractere speciale
• Câmpuri goale.

Exemplu: O casetă de introducere a datelor necesită doar un număr, astfel încât testul va introduce o literă și va vedea cum răspunde sistemul.

 

#3. Testarea sarcinii

Testarea sarcinii
îi ajută pe testeri să evalueze modul în care sistemul va reacționa în condiții de stres sau de sarcini grele, cum ar fi seturi mari de date sau volume mari de trafic.
Instrumente de automatizare a testelor
pot simula aceste condiții extreme pentru a înțelege cum reacționează sistemul în condiții de constrângere.

Exemplu: Testerul va simula mii de utilizatori simultani care accesează un site web.

 

#4. Testarea excepțiilor

Acest tip de testare explorează modul în care sistemul va răspunde la evenimente excepționale sau erori. Unele dintre teste includ

• Simularea căderilor de sistem
• Eșecuri de rețea
• Erori în baza de date
• Probleme de spațiu pe disc
• Fișiere lipsă.

Exemplu: Testul ar putea explora ce se întâmplă atunci când un utilizator descarcă un fișier din aplicație, iar internetul este întrerupt.

 

#5. Testarea securității

Testele de securitate utilizează o abordare negativă a testelor pentru a evidenția și a înțelege vulnerabilitățile din software care pot fi expuse prin intrări nevalabile sau neașteptate. Această abordare testează atacurile comune, cum ar fi:

• Injecție SQL
• Scripting încrucișat pe site (XSS)
• Depășiri de memorie tampon.

Exemplu: Un test de securitate ar putea încerca să injecteze un cod malițios într-un câmp de introducere a datelor de către utilizator.

 

#6. Testarea interfeței cu utilizatorul

Acest tip de testare se concentrează pe erorile care apar atunci când utilizatorul interacționează cu software-ul. Printre lucrurile pe care va încerca să le determine se numără:

• Răspunsuri neașteptate la interacțiunile utilizatorului
• Mesaje de eroare incorecte
• Probleme de navigație

Exemplu: Testul va explora ce se întâmplă atunci când anumite acțiuni sunt executate în afara secvenței.

 

#7. Testarea integrității datelor

Testarea integrității datelor asigură faptul că datele rămân exacte și consecvente într-o varietate de operațiuni din cadrul aplicației. Printre lucrurile care fac obiectul testului se numără:

• Corupții potențiale ale datelor
• Scenarii de pierdere a datelor
• Modificări neintenționate ale datelor

Exemplu: Testul va verifica dacă datele rămân neschimbate după o transmisie.

 

După cum puteți vedea, există o mulțime de abordări diferite ale testelor negative. Ceea ce au toate acestea în comun este utilizarea unor intrări neașteptate sau a unor date nevalabile pentru a vedea cum funcționează aplicația în condiții atipice.

 

Avantajele testării negative

Testarea negativă constă în înțelegerea modului în care funcționează aplicația dvs. atunci când apar situații neașteptate. Iată câteva dintre principalele beneficii ale acestei abordări.

• Aceasta vă ajută să înțelegeți impactul pe care intrările neașteptate sau datele invalide îl vor avea asupra aplicației dumneavoastră. Se va prăbuși? Scuipă un mesaj de eroare inexact?
• Testarea negativă face parte dintr-o abordare responsabilă a asigurării calității, deoarece urmărește să identifice punctele slabe ale sistemului.
• Testarea negativă pune software-ul la încercare prin testarea răspunsului său la scenarii neprevăzute sau neanticipate pe care le va întâlni în mediul natural.
• Din nou, testarea negativă este o componentă esențială a unei abordări complete a securității, deoarece evidențiază vectorii potențiali de atac de care ar putea profita atacatorii cibernetici.

 

Dezavantajele testării negative

Testarea negativă oferă o multitudine de beneficii, dar are și unele dezavantaje care trebuie depășite.

• Testele negative amănunțite pot necesita hardware și software suplimentare, ceea ce poate crește costurile de testare. Pentru echipele care operează cu un buget restrâns, acest lucru poate fi dezavantajos.
• Testarea negativă poate fi destul de consumatoare de timp, deoarece necesită crearea a numeroase cazuri de testare pentru a acoperi diferitele permutări ale intrărilor cu care se va confrunta software-ul în producție.
• Există limite în ceea ce privește numărul de situații imprevizibile pe care le puteți acoperi cu teste negative. Într-adevăr, unele situații pot fi atât de neașteptate încât testerii nu le pot lua în considerare.
• Automatizarea cazurilor de testare negative este o provocare. Cu toate acestea, cu software-ul potrivit, cum ar fi ZAPTEST, procesul este mult mai ușor de gestionat.

 

Provocări legate de testarea negativă

Testarea negativă este crucială dacă doriți să construiți un software robust și fiabil, capabil să reziste la stresul și tensiunea interacțiunii cu utilizatorii. Cu toate acestea, există unele provocări la punerea în aplicare a acestei abordări, de care trebuie să fiți conștienți.

Să analizăm câteva dintre cele mai persistente provocări.

 

1. Identificarea scenariilor negative în testarea software

 

Acoperire suficientă:

Una dintre cele mai mari provocări ale testelor negative este să vă asigurați că acoperiți suficiente scenarii neașteptate. Există o mulțime de scenarii și permutări negative, așa că, pentru a le lua în considerare pe toate, este necesară o abordare creativă pentru a vă imagina modul în care utilizatorii vor interacționa cu software-ul.

 

Stabilirea priorităților:

Cu atât de multe scenarii negative potențiale care trebuie analizate la microscop, testerii nu sunt întotdeauna siguri de unde ar trebui să înceapă. Unele criterii solide pentru a evalua ce trebuie să prioritizezi includ previziunile:

1. Situații cu o probabilitate ridicată de defecte
2. Gravitatea rezultatului defectelor.

 

2. Proiectarea unor cazuri de testare negative adecvate

 

Validarea intrărilor:

Proiectarea unor cazuri solide de testare negativă necesită o înțelegere destul de cuprinzătoare a comportamentului, arhitecturii și limitărilor sistemului dumneavoastră. Testarea software-ului necesită utilizarea unor date și intrări atent analizate. În timp ce o abordare aleatorie vă poate ajuta să descoperiți unele defecte, aceasta pălește în comparație cu o abordare mai precisă și mai sistematică a testelor negative.

 

Diversitatea datelor:

În funcție de particularitățile sistemului dvs., este posibil să aveți nevoie să testați un set destul de divers de date. Într-adevăr, există multe formate de date diferite, cum ar fi numere, text, date și așa mai departe, fiecare dintre acestea putând fi acceptat de aplicația dumneavoastră. Provocarea constă în conceperea unor cazuri de testare care să poată lua în considerare fiecare format și, în special, fiecare variație a datelor invalide. Această situație poate fi destul de consumatoare de timp pentru echipele de testare.

 

3. Eficiența și automatizarea testelor

 

Consumatoare de timp:

Testarea pozitivă are ca scop validarea software-ului în raport cu rezultatele așteptate. Testarea negativă, pe de altă parte, trebuie să se plonjeze în neașteptat și să exploreze scenariile potențiale. Parcurgerea unui teritoriu neexplorat necesită mai mult timp. Prin urmare, dacă doriți să obțineți rezultatele complete care vin odată cu testele negative, trebuie să fiți pregătit să investiți câteva ore suplimentare.

 

Complexitatea automatizării:

Testarea negativă poate necesita mult timp și resurse. Ca atare, este un loc de muncă perfect pentru automatizarea testelor software. Cu toate acestea, există anumite complexități care trebuie depășite. De exemplu, conceperea de cazuri de testare care să definească rezultatele așteptate pentru intrări neașteptate necesită o anumită experiență și know-how. În plus, este posibil ca structura existentă pentru testele de automatizare să nu suporte datele invalide pe care doriți să le introduceți în aplicație, adăugând un nivel suplimentar de complexitate.

 

4. Evaluarea rezultatelor

 

False pozitive:

Calibrarea testelor pentru a asigura un echilibru satisfăcător între acuratețe și exhaustivitate este o problemă familiară pentru cei care efectuează teste negative. În unele situații, gestionarea erorilor prea sensibilă va confunda în mod eronat intrările valide cu intrările negative, ceea ce duce la pierderea de timp pentru probleme care nu sunt relevante.

 

Rezultate ambigue:

Atunci când un sistem primește o intrare invalidă, aceasta poate duce la blocaje, erori sau blocări. În multe cazuri, acesta este un semn sigur al unei erori. Cu toate acestea, în alte cazuri, este o dovadă a unui caz limită netransmis pe care dezvoltatorii nu l-au luat în considerare. Este important să se facă distincția între aceste situații discrete, dar investigarea adevăratei cauze necesită mult timp.

 

Gestionarea datelor:

Testarea negativă necesită o cantitate considerabilă de date. Aceste informații de testare trebuie să fie generate și menținute. În scenariile de dezvoltare cu termene strânse, aceasta este o sarcină suplimentară care trebuie luată în considerare.

 

5. Aspecte organizatorice

 

Lipsa de expertiză în materie de testare negativă:

În timp ce testarea negativă este populară, mulți testeri nu au abilitățile și experiența necesare pentru a implementa acest tip de testare într-un mod cuprinzător. Proiectarea anumitor cazuri de testare negative este mai puțin intuitivă decât echivalentul lor pozitiv. În plus, implementarea automatizării testelor poate fi o provocare dacă nu se dispune de expertiza potrivită.

 

Presiune în afaceri:

Părțile interesate, testatorii și conducerea trebuie să înțeleagă rolul critic pe care testele negative îl joacă în dezvoltarea unor aplicații robuste. Neaprecierea importanței sale poate duce la presiuni pentru a se concentra pe testele pozitive în detrimentul celor negative.

 

Este clar că există mai multe provocări cu care se confruntă echipele care doresc să deblocheze beneficiile testelor negative. Cu toate acestea, cu o abordare corectă și cu instrumentele de testare software potrivite, puteți depăși aceste probleme și puteți construi un software care să depășească așteptările utilizatorilor.

 

Cum să scrieți cazuri de testare negativă a testelor software

Scrierea cazurilor de testare negativă a testelor software necesită o anumită experiență și gândire creativă. Iată un ghid pas cu pas pentru a vă ajuta să construiți aceste cazuri de testare critice.

 

#1. Stabiliți-vă obiectivele

Înainte de a scrie cazurile de testare negativă pentru testarea software-ului, trebuie să înțelegeți de ce doriți să efectuați o testare negativă. Nu toate aplicațiile beneficiază de testarea negativă.

Așadar, înțelegeți ce doriți să obțineți. Testarea negativă este concepută pentru a descoperi erori și defecțiuni care rezultă din scenarii sau condiții neașteptate de interacțiune cu utilizatorul.

 

#2. Descrieți scenariile negative potențiale

În continuare, trebuie să luați în considerare tipurile de scenarii negative care pot apărea atunci când utilizatorii interacționează cu software-ul dumneavoastră. Cercetarea în această etapă este crucială. Unele domenii pe care ar trebui să le explorați sunt:

• Cerințe de sistem
• Cazuri de utilizare tipice
• Caracteristici și funcții ale aplicației

Analizați aceste situații și faceți o listă de scenarii în care aplicația ar putea să nu funcționeze așa cum ați dorit.

Apoi, luați în considerare scenariile de validare a intrărilor critice. În mod obișnuit, acest lucru implică formulare de introducere a datelor, câmpuri de autentificare și așa mai departe.

În cele din urmă, luați în considerare multitudinea de moduri neconvenționale în care utilizatorii ar putea interacționa cu software-ul dvs. și evenimentele neașteptate care pot produce rezultate negative, cum ar fi deconectări de rețea, opriri bruște ale sistemului, transferuri masive de date etc.

După ce ați documentat cât mai multe scenarii posibile, este timpul să determinați rezultatele așteptate ale acestor scenarii neașteptate.

 

#3. Descrieți rezultatele așteptate

 

Fiecare caz de testare trebuie să aibă un rezultat așteptat, iar un caz de testare negativ nu este diferit. Cea mai bună practică în acest caz este să scrieți fiecare scenariu negativ și să stabiliți care ar trebui să fie rezultatul.

Unele dintre rezultatele potențiale pot include:

• Mesaje de eroare precise și informative
• Redirecționări adecvate
• Gestionarea grațioasă a sistemului, de exemplu, prevenirea blocării sau blocării sistemului.

 

#4. Selectați intrările de testat

 

Acum, este timpul să vedem ce intrări trebuie să testăm. Aceste intrări ar trebui să fie cele care au cele mai mari șanse să provoace o eroare sau alte comportamente negative.

Unele dintre datele pe care trebuie să le includeți sunt:

• Valori în afara intervalului (valori negative într-un câmp de vârstă etc.)
• Date nevalabile (litere într-un câmp numeric etc.)
• Caractere sau simboluri neașteptate
• Caractere speciale
• Date lipsă

 

#5. Scrieți cazurile de testare

 

După ce ați adunat toate scenariile, este timpul să scrieți cazurile de testare. Acum, cu testarea negativă, există un număr aproape nelimitat de cazuri de testare pe care le puteți scrie. La urma urmei, acest tip de testare are rolul de a afla ce se întâmplă atunci când oamenii folosesc software-ul în moduri pe care nu le-ați intenționat. Cu toate acestea, termenele limită vă impun să reduceți lista de cazuri potențiale la situațiile care au cea mai mare probabilitate de a cauza probleme.

Ca întotdeauna, scrieți cazurile de testare într-un limbaj clar, concis și obiectiv. Nu există loc pentru ambiguitate aici.

Iată un format bun pentru cazurile de testare negative.

• Utilizați un ID de caz de testare
• Descrieți cu exactitate ce se testează
• Notați orice condiții prealabile pentru testul negativ
• Descrieți setul de etape implicate
• Stabilirea unor rezultate clare și obiective
• Notați rezultatul real al testului dvs.

 

#6. Programați testul

 

Acum, trebuie să vă programați testele. Din nou, este important să se acorde prioritate scenariilor care au cele mai grave rezultate negative, cum ar fi accidentele, sau în care este cel mai probabil ca problemele să fie descoperite.

 

Exemplu de caz de test negativ

 

Iată un exemplu de caz de test negativ.

ID-ul cazului de testare: TC001

Descriere: Verificați dacă se afișează un mesaj de eroare în cazul în care utilizatorul introduce o adresă de e-mail invalidă.

Condiții prealabile: Utilizatorul trebuie să se afle pe pagina de autentificare a aplicației

Pași: 1. Introduceți o adresă de e-mail invalidă. 2. Apăsați „Login”

Rezultatul așteptat: Atunci când utilizatorul apasă pe butonul „Login”, apare un mesaj de eroare care spune „adresa de e-mail introdusă incorect”.

Rezultat: Înregistrați ce s-a întâmplat atunci când a fost selectată opțiunea „Login”.

 

Exemple de scenarii negative în testarea software

Iată câteva scenarii tipice pe care le puteți verifica folosind metode de testare negative.

 

1. Tipuri de date și de câmpuri

Dacă ați completat un formular online, știți că aceste căsuțe sunt setate pentru a accepta anumite tipuri de date. Unele sunt doar numere, în timp ce altele acceptă date, text sau alte tipuri de date.

Testarea negativă pentru aceste căsuțe implică trimiterea de date invalide, de exemplu, introducerea de litere într-un câmp numeric.

 

2. Câmpuri obligatorii

Din nou, câmpurile obligatorii sunt caracteristici comune ale formularelor și aplicațiilor. Acestea reprezintă un instrument util pentru a se asigura că toate informațiile esențiale sunt colectate înainte ca utilizatorul să treacă la etapa următoare.

Un bun caz de testare pentru aceste scenarii presupune să vedem ce se întâmplă atunci când aceste câmpuri sunt lăsate goale. Într-un scenariu ideal, ar trebui să se declanșeze un mesaj de eroare, îndemnând utilizatorul să completeze câmpul necesar.

 

3. Numărul corespunzător de caractere

Dacă aveți o aplicație de pagini web în curs de testare, este posibil să aveți un câmp de date care necesită un număr limitat de caractere. Acestea pot fi nume de utilizator, numere de telefon, numere de înregistrare și așa mai departe.

Puteți crea cazuri de testare negative pentru aceste câmpuri, scriind teste care introduc caracterele maxime admise pentru a vedea cum răspunde aplicația.

 

4. Limite și limite ale datelor

Anumite formulare vor avea câmpuri cu limite fixe. De exemplu, dacă doriți ca cineva să evalueze ceva din 100, limitele datelor ar fi 1-100.

Creați un caz de test negativ în care încercați să introduceți 0, 101 sau alte valori negative sau pozitive de la 1 la 100.

 

Cele mai bune practici pentru testarea negativă

Există mai multe bune practici pentru a asigura o testare negativă de înaltă calitate. Iată câteva sfaturi pentru a vă ajuta să ajungeți acolo.

 

1. Definiți intrările invalide:

Să analizați documentația de dezvoltare, cazurile de utilizare și UI/UX pentru a înțelege și a identifica eventualele intrări invalide. Fiți atenți la tipurile de date invalide, valorile extreme, datele lipsă, câmpurile goale, formatele neașteptate și multe altele.

 

2. Utilizați analiza valorii limită:

După cum s-a menționat mai sus, conturați valorile limită pentru a găsi cazurile limită care pot provoca reacții neașteptate.

 

3. Compartimentarea prin echivalență a angajaților:

Examinați domeniile de intrare și împărțiți-le în partiții de echivalență atât a valorilor valide, cât și a celor invalide. Acest proces ajută la reducerea numărului de cazuri de testare pe care va trebui să le scrieți, deoarece dacă o bucată echivalentă de date invalide cauzează probleme pentru o intrare, aceasta va fi probabil reprezentată în întreaga clasă.

 

4. Imitați utilizatorii răi:

Testarea pozitivă verifică comportamentul așteptat al utilizatorului. Testarea negativă analizează ce se întâmplă atunci când oamenii folosesc greșit aplicația dumneavoastră. Așadar, gândiți-vă la diferitele scenarii în care se poate întâmpla acest lucru și reproduceți-le în cazurile de testare.

 

5. Lăsați riscul și impactul să vă ghideze testarea:

Niciun tester nu are timp nelimitat. La un moment dat, va trebui să faceți alegeri dificile, deoarece nu puteți testa (și nici măcar nu puteți cunoaște) toate rezultatele neașteptate. Atunci când trebuie să decideți ce tipuri de teste negative să efectuați, acordați prioritate domeniilor care vor aduce cel mai mare risc sau impact negativ asupra produsului dumneavoastră.

 

6. Verificarea gestionării erorilor:

Asigurați-vă că gestionarea erorilor face parte integrantă din testele dumneavoastră, verificând dacă mesajele de eroare sunt utile și precise.

 

7. Automatizați cât mai mult posibil:

Automatizarea este capabilă să se ocupe de sarcini banale și repetitive. Cu toate acestea, testarea negativă necesită în continuare o abordare manuală pentru testarea exploratorie și găsirea cazurilor limită.

 

Cele mai bune instrumente de testare negativă pentru 2024

În timp ce testarea negativă a software-ului este comună în întreaga industrie, există o lipsă de instrumente distincte pentru această activitate. Un motiv important pentru acest lucru este natura versatilă a testelor negative. În plus, multe dintre instrumentele utilizate pentru testele pozitive funcționează și pentru testele negative, atunci când se ajustează datele de intrare.

ZAPTEST este cel mai bun instrument pentru testarea negativă datorită naturii sale versatile și modulare. Este ușor de utilizat și personalizabil, iar datorită capacităților de utilizare între platforme și între aplicații, oferă o flexibilitate greu de egalat.

Testarea bazată pe date și
testarea mutațiilor
fac ca ZAPTEST să fie perfect pentru testele negative. În plus, datorită RPA puteți simula utilizatori din lumea reală, puteți reutiliza testele și puteți crea rapoarte și documentație cu ușurință. Pe scurt, abilitatea ZAPTEST de a rula software de automatizare software de ultimă generație și software de automatizare a proceselor robotice îl face să fie un magazin unic pentru orice sarcină de automatizare, inclusiv testarea negativă.

 

Gânduri finale

Testarea negativă în cadrul testării software ajută echipele să înțeleagă modul în care aplicația lor va gestiona intrările neașteptate și datele invalide. În timp ce testarea pozitivă verifică dacă software-ul funcționează așa cum a fost prevăzut, testarea negativă a software-ului vă ajută să vă dați seama ce se întâmplă atunci când utilizatorii selectează incorect intrările și datele. Ambele abordări sunt importante dacă doriți o aplicație solidă și robustă care să facă față stresului și solicitărilor unei interacțiuni diverse cu utilizatorii.

 

Download post as PDF